Am avut un profesor de limba romana in perioada de gimnaziu care de cate ori auzea pe cineva ca poceste cuvintele mima o reactie similara cu cea pe care o avem cand o creta zgaraie tabla. Am aceeasi reactie, dar nemimata, atunci cand deschizand televizorul, aud diverse personaje publice avand un limbaj cel putin de lemn.
Unii ditre ei au ajuns chiar sa isi faca un nefericit stil propriu din modul in care se exprima. Cel mai celebru exeplu de acest fel este Marean Vanghelie, al carui "pe care" a devenit un fel de slogan pe care il asociezi instantaneu. Restul de vorbe de tip "almanahe" formeaza un fel de limbaj vanghelist fara de care sunt sigura ca impactul asupra auditorului ar fi minim. Asa insa, primarul sectorului VI, se remarca, si dupa cum am scris intr-un alt text, publicul roman ii apreciaza pe cei care ofera spectacol.
Simpatica mezina a presedintelui proaspat reales are in portofoliu, pe langa fotografiile de la prezentarile de moda si titlul de parlamentar european, cateva cuvinte care ii sustin popularitatea. "Succesuri" este deja patentat sau macar ar merita sa fie.
Nu e de neglijat Gigi Becali - care fara sa aiba un cuvant doar al lui, impresioneaza prin modul in care pune cate un "ba-ba-ba" inaintea fiecarui cuvant rostit.
Sunt doar cateva exemple, exista insa un spectacol intreg la care asisti gratuit in momentul in care deschizi televizorul. A fost interesant comentariul unui jurnalist la adresa primei confruntari, la Cluj, dintre Basescu si Antonescu, acesta remarca faptul ca a fost un dialog in care cei doi s-au exprimat corect si au vorbit gramatical. E oare un lucru de care sa fim mandri sau ar trebui sa ne intristam ca se distinge dialogul a doi candidati la presedintie intr-un context general al vorbirii agramate?
miercuri, 16 decembrie 2009
marți, 15 decembrie 2009
Umor la candidat
"Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam' mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai." Dar nu a fost 10 mai si anul acesta, ci s-a intamplat pe 6 decembrie, ca doar Mos Nicolae trebuia sa-i aduca ceva Geoana. In aceasta zi cele trei cucoane ii promisesera micutului sa-l duca sa vada Palatul Cotroceni.
Si asa, de dimineata a inceput calatoria tanarului care vroia si acum, cu toate ca era iarna, sa se imbrace in costumul de "marinel". Dar cum mam'mare (pe numele ei Mareana, poreclita Vanghelia) si mamitica (Doamna Hrebenciuc), ba chiar si tanti Mita (acum isi zicea Crinuta), nu vroiau sa iasa la sarbatoare cu hainele vechi, au incercat sa-l imbrace pe mititel cu hainuta de plesedinte, sau macar de presidentel.
Dar, pana la urma imbracat in costumasul lui cel bun, care doar semana cu cel al presedintelui, Geoe, impreuna cu cele trei cucoane, se porni la drum catre Cotroceni. Inainte de plecare mamitica ii aranja frumos palaria asortata cu costumasul, in care avea, dupa cum obisnuia biletul de intrare la Palat.
Dar nu e timp de pierdut caci sosi trenul in gara. Aglomeratie mare. Tanarul dadea impresia ca stie regulile mersului cu trenul, fusese chiar si in State intre timp, cum zicea el la Externe. Dar, la fel ca altadata, in timpul calatoriei, Geonica scoase capul pe fereasta, si Vantul ii sufla palariuta, cu tot cu biletul de acces la Cotroceni.
Degeaba tipa si Goe si femeile de langa el, conductorul nu pare impresionat si da decizia finala - biletul nu poate fi recuperat.
Speriat de cate i se intampla, Goe trase iar semnalul de alarma, ba mai ameninta ca va scrie la Venetia si Salszburg. Degeaba insa, ceilalti calatori, impasibili la plansul micutului doreau sa-si continue calatoria.
"Trenul se porneşte în sfârşit, şi ajunge în Bucureşti cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare aşază frumuşel beretul lui Goe, îl scuipă pe puişor să nu-l deoache,(...) .
Apoi cocoanele se suie cu puişorul în trăsură şi pornesc în oraş.
- La bulivar, birjar! la bulivar!..."
Si asa, de dimineata a inceput calatoria tanarului care vroia si acum, cu toate ca era iarna, sa se imbrace in costumul de "marinel". Dar cum mam'mare (pe numele ei Mareana, poreclita Vanghelia) si mamitica (Doamna Hrebenciuc), ba chiar si tanti Mita (acum isi zicea Crinuta), nu vroiau sa iasa la sarbatoare cu hainele vechi, au incercat sa-l imbrace pe mititel cu hainuta de plesedinte, sau macar de presidentel.
Dar, pana la urma imbracat in costumasul lui cel bun, care doar semana cu cel al presedintelui, Geoe, impreuna cu cele trei cucoane, se porni la drum catre Cotroceni. Inainte de plecare mamitica ii aranja frumos palaria asortata cu costumasul, in care avea, dupa cum obisnuia biletul de intrare la Palat.
Dar nu e timp de pierdut caci sosi trenul in gara. Aglomeratie mare. Tanarul dadea impresia ca stie regulile mersului cu trenul, fusese chiar si in State intre timp, cum zicea el la Externe. Dar, la fel ca altadata, in timpul calatoriei, Geonica scoase capul pe fereasta, si Vantul ii sufla palariuta, cu tot cu biletul de acces la Cotroceni.
Degeaba tipa si Goe si femeile de langa el, conductorul nu pare impresionat si da decizia finala - biletul nu poate fi recuperat.
Speriat de cate i se intampla, Goe trase iar semnalul de alarma, ba mai ameninta ca va scrie la Venetia si Salszburg. Degeaba insa, ceilalti calatori, impasibili la plansul micutului doreau sa-si continue calatoria.
"Trenul se porneşte în sfârşit, şi ajunge în Bucureşti cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare aşază frumuşel beretul lui Goe, îl scuipă pe puişor să nu-l deoache,(...) .
Apoi cocoanele se suie cu puişorul în trăsură şi pornesc în oraş.
- La bulivar, birjar! la bulivar!..."
Sistemul de invatamant
Ne asteptam cu totii la disponibilizari masive din sistemul bugetar in 2010. Dintre toti cei afectati partea de suport, servicii asigurate de catre stat este cea care va avea repercusiuni asupra noastra ca natie. E deja o normalitate sa te duci la policlinica si sa ti se zica ca azi nu te poate vedea medicul - se afla in zilele de concediu fara plata. De asemeni este o problema la nivel national ca scolile sunt inchise pentru acelasi motiv - al costurilor care decurg din salarii.
Motivele sunt evidente, mult prea discutate - greutatea cu care apasa aceste cheltuieli pe bugetul de stat. Dar e trist ca trebuie sa ajungem intr-un punct de instabilitate pentru a vedea un lucru evident - e gresit abordata problema acestor institutii.
Nu concediile fara plata sunt solutia pe termen lung si sigur, cel putin in aceste doua ramuri, concedierile masive nu vor duce la nimic bun.
Singura solutie viabila ar fi privatizarea.
Trebuiesc gasite formule in care scolile private sa poata functiona. Cu o coordonare eficienta, dar si cu un suport inteligent din partea statului. Nu e nimic nou - in Spania, Franta, Italia si in mod special Statele Unite - sitemul scolilor private este pus in aplicare dintotdeauna. Exista in continuare un procent de 50-60% scoli de stat, gratuite, la care toata lumea are acces, dar in paralel se dezvolta si aceste scoli particulare sau in sistem semiprivat, cu participarea statului. E o piata ca oricare alta, libera. La ora actuala statul Roman detine un monopol cel putin ciudat asupra educatiei - nici macar nu recunoaste studiile efectuate de cetateni romani in alte state. Din acest punct de vedere toate promisiunile electorale legate de posibila intoarcere a romanilor plecati nu au luat nici macar o data in calcul copii acestor familii din diaspora, ale caror studii statul roman nu le echivaleaza. Mai mult sistemul cu recunoastere europeana Bacalaureatul International, in Romania nu este recunoscut pentru cetatenii romani! (Cu acest tip de bacalaureat un cetatean strain se poate inscrie la o facultate romaneasca, de altfel e recunoscut la Harvard, Oxford sau orice universitate din lume, dar pentru cetatenii romani nu e recunoscut la universitatile din Romania.)
Poate ca ar trebui sa se implice guvernul la orientarea fondurilor europene, ar trebui sa ajute la creearea de proiecte, ar fi in interesul tuturor spargerea monopolului de stat in educatie. Ar beneficia cadrele didactice prin creearea (sau macar pastrarea) locurilor de munca, ar beneficia statul prin faptul ca nu numai ca s-ar degreva de cheltuiala de la buget, dar ar putea ca, in timp, aceste institutii sa devina contriuabili catre buget. Dar principalul beneficiar ar fi elevii pentru ca e evident atat faptul ca ar fi un sistem concurential, cat si faptul ca platind seviciile posibilitatile parintilor de verificare a desfasurarii procesului de invatamant ar fi reale.
Motivele sunt evidente, mult prea discutate - greutatea cu care apasa aceste cheltuieli pe bugetul de stat. Dar e trist ca trebuie sa ajungem intr-un punct de instabilitate pentru a vedea un lucru evident - e gresit abordata problema acestor institutii.
Nu concediile fara plata sunt solutia pe termen lung si sigur, cel putin in aceste doua ramuri, concedierile masive nu vor duce la nimic bun.
Singura solutie viabila ar fi privatizarea.
Trebuiesc gasite formule in care scolile private sa poata functiona. Cu o coordonare eficienta, dar si cu un suport inteligent din partea statului. Nu e nimic nou - in Spania, Franta, Italia si in mod special Statele Unite - sitemul scolilor private este pus in aplicare dintotdeauna. Exista in continuare un procent de 50-60% scoli de stat, gratuite, la care toata lumea are acces, dar in paralel se dezvolta si aceste scoli particulare sau in sistem semiprivat, cu participarea statului. E o piata ca oricare alta, libera. La ora actuala statul Roman detine un monopol cel putin ciudat asupra educatiei - nici macar nu recunoaste studiile efectuate de cetateni romani in alte state. Din acest punct de vedere toate promisiunile electorale legate de posibila intoarcere a romanilor plecati nu au luat nici macar o data in calcul copii acestor familii din diaspora, ale caror studii statul roman nu le echivaleaza. Mai mult sistemul cu recunoastere europeana Bacalaureatul International, in Romania nu este recunoscut pentru cetatenii romani! (Cu acest tip de bacalaureat un cetatean strain se poate inscrie la o facultate romaneasca, de altfel e recunoscut la Harvard, Oxford sau orice universitate din lume, dar pentru cetatenii romani nu e recunoscut la universitatile din Romania.)
Poate ca ar trebui sa se implice guvernul la orientarea fondurilor europene, ar trebui sa ajute la creearea de proiecte, ar fi in interesul tuturor spargerea monopolului de stat in educatie. Ar beneficia cadrele didactice prin creearea (sau macar pastrarea) locurilor de munca, ar beneficia statul prin faptul ca nu numai ca s-ar degreva de cheltuiala de la buget, dar ar putea ca, in timp, aceste institutii sa devina contriuabili catre buget. Dar principalul beneficiar ar fi elevii pentru ca e evident atat faptul ca ar fi un sistem concurential, cat si faptul ca platind seviciile posibilitatile parintilor de verificare a desfasurarii procesului de invatamant ar fi reale.
Adrenalina
Poporul roman e dependent de adrenalina. Emotii puternice, preferabil in doze repetate, asigura succesul de public.
In lumea spectacolului e preferata Raduleasca in fata Andreei Marin. Andreea era in carti cat juca asul surprizelor lacrimogene, dar cine mai e interesat de viata si impresiile unei casnice? In schimb bungee jumping-ul emotional, profesional si chiar la propriu al Mihaelei este mereu de actualitate.
In sport il apreciem si il iubim cu totii pe Chivu, dar e mai urmarit Mutu - e spectacolul vietii si nu cel fotbalistic cel care ne incanta? Doi ani la rand 2008, 2009 - fotbalistul anului a fost Mutu. Fiul ratacitor merita toata atentia, mai ales ca alunga monotonia.
In politica e de mirare cat de gresita a jucat PSD-ul, cu al sau lider. Se promitea linistea ca pe un drept castigat, dar probabil se pregateau pentru alegerile din alta tara. Romania nu vrea liniste,
romanii au nevoie de spectacol, dar trebuie sa fie jucat cu pasiune, sa fie interpretat verididic. Basescu este in modul cel mai evident presedintele acestei natiuni - e eroul principal al scenei politice, indiferent de actiune, si in mod hilar, indiferent de dramaturg. Incercarea dramaturgica a lui Patriciu nu a fost decat o deschidere slabuta pentru intrarea in scena a lui Basescu. Joaca un rol negativ in filmuletul de 80 de secunde? Poate, dar e din nou actorul principal. Merge Geoana la Vantu - dar, din nou, actorul principal este Basescu, are talentul de a sti cand si cum sa-si spuna replicile. Iar publicul e natural de partea celui care domina, de partea celui care ii face sa iasa din amorteala.
Romanii ofereau "pane et circum", dar cum probabilitatea de a obtine "pane" de la vreuna din partile implicate pare o iluzie indepartata, macar "circum" sa avem.
In lumea spectacolului e preferata Raduleasca in fata Andreei Marin. Andreea era in carti cat juca asul surprizelor lacrimogene, dar cine mai e interesat de viata si impresiile unei casnice? In schimb bungee jumping-ul emotional, profesional si chiar la propriu al Mihaelei este mereu de actualitate.
In sport il apreciem si il iubim cu totii pe Chivu, dar e mai urmarit Mutu - e spectacolul vietii si nu cel fotbalistic cel care ne incanta? Doi ani la rand 2008, 2009 - fotbalistul anului a fost Mutu. Fiul ratacitor merita toata atentia, mai ales ca alunga monotonia.
In politica e de mirare cat de gresita a jucat PSD-ul, cu al sau lider. Se promitea linistea ca pe un drept castigat, dar probabil se pregateau pentru alegerile din alta tara. Romania nu vrea liniste,
romanii au nevoie de spectacol, dar trebuie sa fie jucat cu pasiune, sa fie interpretat verididic. Basescu este in modul cel mai evident presedintele acestei natiuni - e eroul principal al scenei politice, indiferent de actiune, si in mod hilar, indiferent de dramaturg. Incercarea dramaturgica a lui Patriciu nu a fost decat o deschidere slabuta pentru intrarea in scena a lui Basescu. Joaca un rol negativ in filmuletul de 80 de secunde? Poate, dar e din nou actorul principal. Merge Geoana la Vantu - dar, din nou, actorul principal este Basescu, are talentul de a sti cand si cum sa-si spuna replicile. Iar publicul e natural de partea celui care domina, de partea celui care ii face sa iasa din amorteala.
Romanii ofereau "pane et circum", dar cum probabilitatea de a obtine "pane" de la vreuna din partile implicate pare o iluzie indepartata, macar "circum" sa avem.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)